Diagnosticul de cancer este o veste devastatoare pentru pacient și familia acestuia, dar stabilirea unui diagnostic de cancer tardiv sau a unui diagnostic greșit este și mai rea.
Eșecul în diagnosticarea și tratarea cancerului în timp util poate schimba prognosticul general al pacientului, poate grăbi decesul acestuia sau, în unele cazuri, reduce perspectivele de recuperare. Există șansa tratării cu succes a cancerului dacă acesta este diagnosticat devreme, dar aproximativ 110.000 dintre pacienții diagnosticați anual cu cancer, sunt diagnosticați prea târziu.
Celulele canceroase pot crește și se pot reproduce cu o viteză remarcabilă într-o anumită parte a corpului. Lăsate netratate, celulele pot ataca și distruge țesutul sănătos. Celulele anormale se pot transforma într-un nodul, cunoscut sub numele de tumoră.
Reprezentarea pacienților tratați pentru gastroenterită în locul maladiei reale, cum ar fi cancerul de stomac, ne-a oferit o perspectivă asupra suferinței evitabile a clienților și a familiilor acestora.
Aceasta se poate întâmpla atunci când unui pacient i se spune că nu are de ce să își facă griji și că starea sa de sănătate este una bună dar, de fapt, existau simptome care, dacă ar fi fost identificate mai devreme, ar fi îmbunătățit șansele de recuperare a acestuia. Diagnosticarea tardivă apare atunci când este pus un diagnostic corect mai târziu, deși au existat șanse de diagnosticare mai devreme, aceasta cauzând întârzierea începerii tratamentului. Impactul ambelor erori poate însemna, uneori, diferența dintre viață și moarte, mai ales atunci când se pierde o oportunitate pentru tratarea pacientului.
Cu cât cancerul este diagnosticat mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de supraviețuire și, uneori, recuperarea generală a pacientului.
Profesioniștii din domeniul medical au datoria să asigure verificări minuțioase, investigații și teste, pentru a evalua starea pacientului. Atunci când se suspectează cancerul, medicul trebuie să respecte instrucțiunile prevăzute de NICE. Acestea sunt orientări de bune practici și recomandări bazate pe dovezi, pentru profesioniștii din domeniul sănătății din Anglia.
Există aproximativ 900,000 de accidente medicale în Marea Britanie, produse fie în cadrul NHS, fie în spitale private. Aceasta înseamnă că mii de oameni suferă în mod inutil din cauza neglijenței medicale/ clinice.
Pentru a avea succes în soluționarea unei plângeri, legea impune reclamantului să demonstreze
1. Că standardul de îngrijire de care a beneficiat a fost mult sub cel al unui profesionist medical de competență rezonabilă în acea specialitate medicală. Acesta este cunoscut drept încălcarea obligației de îngrijire.
și
2. Faptul că reclamantul a suferit o vătămare fizică și psihică, drept rezultat direct al îngrijirii primite sau neprimirii acesteia. Acest lucru este cunoscut sub denumirea de raport de cauzalitate.
Ambele aspecte trebuie dovedite pentru ca un caz să aibă succes, așadar dacă se dovedește încălcarea obligației, dar nu poate fi dovedit raportul de cauzalitate, atunci reclamația nu va avea câștig de cauză.
Există limite de timp stricte în lege și este important ca, atunci când considerați că s-a dat dovadă de neglijență, să solicitați consiliere juridică cât mai curând posibil.
Legea acordă reclamantului trei ani de la data producerii neglijenței sau de la data luării la cunoștință a acesteia. Dacă reclamantul nu poate confirma data luării la cunoștință, este cel mai bine să se considere că perioada celor trei ani curge de la data incidentului, astfel încât să se asigure faptul că plângerea este formulată în perioada obligatorie de 3 ani, în caz contrar plângerea va fi tardivă.
Există excepții în ceea ce privește această limită de timp-
Atunci când persoana vătămată a decedat, perioada limită de trei ani curge de la data decesului, sub condiția ca reclamația inițială de neglijență medicală să nu se prescrie până la momentul decesului.
Dacă suspectați că ați suferit în urma unei neglijențe medicale din partea NHS, sau a oricărui alt furnizor de servicii medicale, etapele formulării unei plângeri sunt enumerate în continuare:
Deoarece majoritatea cazurilor se intentează împotriva NHS, este posibil să formulați o plângere în termen de 12 luni de la producerea neglijenței înainte de a solicita compensații. Puteți face acest lucru prin transmiterea unei scrisori de reclamație către spitalul în cauză, aceasta va determina spitalul să investigheze reclamația dumneavoastră și să vă ofere un răspuns la scrisoarea de reclamație. Puteți face chiar dumneavoastră acest lucru dar, dacă doriți să vă asistăm, putem face aceasta contra unui comision fix. Dacă, la revizuirea răspunsului vom considera că ați formulat o revendicare cu caracter discutabil, putem consimți la renunțarea la comisionul fix.
Există diverse moduri pentru finanțarea acestei revendicări-
Vă putem ajuta, sub condiția plății comisionului doar în cazul soluționării cu succes, beneficiind de o asigurare care să vă protejeze împotriva oricăror costuri adverse.
Dacă doriți să purtați o discuție informală cu experții noștri în cazuri de neglijență clinică, pentru a afla dacă se pune problema viabilității cauzei dumneavoastră, vă rugăm să completați formularul de contact, iar noi vă vom contacta la o oră convenabilă pentru dumneavoastră, sau apelați/ contactați: Daxa Patel, Partener/Avocat Clinical Negligence (Neglijență clinică), la numărul 0330 159 6497 sau adresa de email clinicalnegligence@imd.co.uk. Imediat după primirea apelului, unul dintre membrii echipei noastre va lua legătura cu dumneavoastră.