Advice Centre

Secțiune de introducere

Durata unui proces de divorț depinde de gradul de dificultate al acestuia, respectiv dacă este vorba despre un caz simplu sau despre unul complex.

Cazurile simple

Dacă dispuneți de certificatul de căsătorie în original și de adresa soțului/soției, atunci lucrurile ar trebui să decursă simplu din acest moment. Dacă soțul/soția răspunde prompt în momentul solicitării din partea instanței, atunci procesul de divorț durează, de regulă, între patru și șase luni*.

Cazurile complexe

Un divorț poate părea simplu la început, soțul/soția și-a comunicat acordul în această privință, dar, dacă soțul/soția se răzgândește, decide să nu transmită formularul de confirmare primit de la instanță, se sustrage înmânării documentelor emise de instanță și dorește fie să conteste petiția ori cheltuielile de divorț, aceasta înseamnă că termenul de patru până la șase luni se poate prelungi mult mai mult, putând depăși douăsprezece luni.

Factori care influențează durata unui divorț

1. Deținerea datelor de contact corecte ale soțului/soției

Dacă nu cunoașteți cu certitudine adresa soțului/soției, iar petiția este eliberată în speranța că va ajunge la destinatar, întârzierile vor fi inevitabile. Este recomandabil să intrați în posesia detaliilor exacte încă de la început, astfel încât avocatul dumneavoastră să îl/o poată contacta în scris și să poată transmite schița petiției. Dacă soțul/soția poate răspunde, confirmându-și consimțământul (dacă divorțul a avut la bază adulterul sau separarea timp de doi ani prin consimțământ), procesul este eficientizat și se economisește timp.

2. Acordul soțului/soției cu privire la divorț

Atunci soțul/soția primește documentele de divorț de la instanță, trebuie să semneze și să returneze formularul de consimțământ de primire. Dacă nu este de acord cu divorțul, poate contesta petiția și este necesar să își prezinte motivele în interval de 21 de zile. De regulă, atunci când una dintre părți contestă petiția, instanța programează o audiere la tribunal, pentru pronunțarea unei hotărâri, iar acest lucru poate prelungi procesul de divorț și poate genera cheltuieli suplimentare pentru asistența părților și reprezentanții legali ai acestora.

3. „Faptul” divorțului și existența temeiurilor pentru pronunțarea divorțului

Dacă nu puteți oferi satisfacție instanței privind pronunțarea divorțului din unul dintre următoarele motive, divorțul poate fi respins:

• Adulter- pârâtul/pârâta a comis adulter, iar reclamantul/reclamanta consideră că este intolerabil să continue să mai locuiască împreună cu pârâtul/pârâta.
• Comportament- pârâtul/pârâta a avut un astfel de comportament încât nu mai este de așteptat, în mod rezonabil, ca reclamantul/reclamanta să continue să locuiască împreună cu pârâtul/pârâta.
• Abandon- pârâtul/pârâta a părăsit reclamantul/reclamanta pe o perioadă continuă de cel puțin doi ani imediat anterior prezentării petiției.
• Separare timp de 2 ani și consimțământ- părțile au trăit separat pe o perioadă continuă de cel puțin doi ani imediat anterior prezentării petiției, iar pârâtul/pârâta confirmă acest lucru.
• Separare timp de 5 ani- părțile au trăit separat pe o perioadă continuă de cel puțin cinci ani, imediat anterior petiționării.

Poate vă este cunoscut cazul recent Owens v Owens. În acest caz, soția a solicitat divorțul în luna mai 2015, invocând al doilea motiv dintre cele prezentate mai sus, respectiv „comportamentul” soțului. Ea a susținut că acesta a avut un comportament care o împiedica, în mod rezonabil, să mai continue să locuiască împreună cu acesta. Soțul a contestat petiția. Judecătorul a decis că aspectul comportamental invocat de către soție în petiția sa era unul exagerat și că nu fusese identificat niciun comportament care să o împiedice, în mod rezonabil, să mai locuiască împreună cu soțul. Petiția a fost respinsă, iar soția a contestat decizia.

Apelul la Curtea Supremă nu a invalidat hotărârea instanței inițiale. Rezultatul deciziei instanței a fost că soția trebuia să aștepte și să solicite divorțul din motivul separării pe perioada de 5 ani, fără consimțământul soțului; soția își putea prezenta petiția pe baza acestui fapt, cel mai devreme, în anul 2020.

4.  Așteptarea soluționării aspectului financiar, înaintea solicitării finalizării divorțului

Deoarece, pe durata divorțului poate fi necesar, de asemenea, să luați decizii privind finanțele cuplului, aranjamente cu privire la copii, instanța nu pronunță automat decizii cu privire la aceste aspecte, pe durata divorțului. Așadar, în funcție de circumstanțele individuale, poate fi recomandabilă amânarea solicitării ultimei faze, hotărârea de rămânere definitivă a divorțului, până când aceste aspecte au fost soluționate fie prin ordin consimțit între părți, fie prin eventual ordin al instanței. În funcție de cât de mult durează până când ajungeți la un acord cu soțul/soția pentru soluționarea problemei prin procedura în instanță, aceasta poate însemna că procedura de divorț se va prelungi.

Dacă nu se ia nicio decizie asupra aspectelor financiare, oricare dintre părți poate solicita instanței un ordin financiar în orice moment după decretarea caracterului absolut al decretului iar divorțul între părți a fost pronunțat.

5. Solicitări suplimentare

Dacă soțul/soția nu returnează confirmarea primirii către instanță, poate fi necesar să înaintați o altă solicitare instanței, pentru ca divorțul să fie acordat sau să luați măsuri alternative, precum cele de mai jos:

• Prezentarea de către un executor judecătoresc
• Prezentarea de către un agent de anchetă
• Prezentarea în străinătate, prin departamentul Foreign Process Section
• Solicitare privind conformarea prezentării, pentru a demonstra faptul că soțul/soția a primit documentele
• Solicitare privind dispensarea de prezentare; această solicitare se realizează atunci când toate mijloacele de prezentare a documentelor soțului/soției au fost epuizate.

Așa cum se menționează mai sus, trebuie să aveți în vedere cât de rapid poate gestiona instanța cererea dumneavoastră. În unele cazuri, este mai indicat să apelați la un agent de anchetă mai degrabă decât la un executor judecătoresc, întrucât acesta are un grad de flexibilitate mult mai mare în ceea ce privește prezentarea la adresa soțului/soției.

Studiu de caz

Am acționat în numele soției, într-un caz de divorț în Marea Britanie.

Soții se căsătoriseră în Polonia, în 1989. La momentul divorțului aveau la activ 26 de ani de căsnicie și locuiau separat de cinci ani. Soția avea o relație nouă, locuia împreună cu partenerul și dorea să își refacă viața.

În timp ce soția își avea domiciliul stabil în Anglia și putea iniția procedura de divorț în Marea Britanie, soțul acesteia locuia în altă țară, Polonia, iar acest aspect a ridicat problema prezentării petiției de divorț în străinătate.

Deoarece pârâtul nu a returnat formularul de consimțământ de primire către instanță, am făcut aranjamente ca un agent internațional să livreze o copie a petiției de divorț la adresa de domiciliu a acestuia, în Polonia. Totuși, și această opțiune a prezentat unele dificultăți, pârâtul nerăspunzând la ușă, atunci când agentul internațional s-a prezentat la acesta. Agentului i s-a comunicat că pârâtul era plecat la lucru și că o rudă îl va informa despre încercarea de prezentare a documentelor. 

După această încercare, am trimis o scrisoare recomandată pârâtului, la adresa din Polonia, cu confirmare de primire, scrisoarea fiind returnată la sediul biroului nostru.

Având în vedere aceste dificultăți, a fost înaintată instanței o cerere de renunțare la prezentarea petiției, deoarece toate posibilele opțiuni de înmânare către pârât fuseseră epuizate. Cu toate acestea, înainte ca instanța să îngăduie solicitarea, a dorit o confirmare că au fost încercate următoarele metode, de către clientă:

1. Contactarea pârâtului la numărul de telefon mobil sau adresa de email;
2. Căutarea pe paginile web ale mediilor de socializare, inclusiv Facebook, pentru a afla dacă prezentarea prin Facebook Messenger era o opțiune viabilă.

Am confirmat instanței că niciun număr de mobil sau adresă de email a pârâtului nu se afla în posesia clientei noastre. Am confirmat, de asemenea, faptul că se realizaseră căutări pe Linked In și Facebook, și că pârâtul părea să fie înregistrat pe platforma mediilor de socializare.

După aprobarea unei solicitări privind prezentarea petiției pe Facebook, instanța a confirmat că, odată realizată aceasta, se consideră că petiția a fost prezentată după 48 de ore de la transmitere.

Dispoziția anterioară a instanței a permis clientei să meargă mai departe în etapa intermediară a procedurii de divorț, respectiv decree nisi. Clienta a obținut hotărârea judecătorească de rămânere definitivă a divorțului în luna mai 2019.

Cadrul temporal tipic în cazul divorțului

Procesul de divorț este după cum urmează:

1. Elaborarea petiției și transmiterea către instanță
2. Eliberarea petiției de către instanță și transmiterea acesteia către soțul/soția dumneavoastră. Acesta/aceasta are la dispoziție 14 zile pentru a returna formularul de confirmare a primirii.
3. Odată primit formularul de confirmare, puteți solicita decree nisi
4. Apoi, puteți solicita hotărârea de rămânere definitivă a divorțului, faza finală, după o perioadă de șase săptămâni și o zi de la decree nisi.

Specialiștii noștri în cazuri de divorț vă pot asista

Apreciem că, atunci când nu apar complicații, procedura de divorț durează între patru și șase luni în Anglia și Țara Galilor, fără întârzieri din partea instanței. Cu toate acestea, atunci când pârâtul/pârâta locuiește în străinătate sau evită primirea documentelor ori și-a schimbat adresa, procesul poate dura mult mai mult. Totuși, ceea ce demonstrează studiul de caz de mai sus este că la IMD explorăm toate opțiunile posibile pentru a soluționa aceste complexe cazuri de divorț internațional și chiar dacă procesul de divorț internațional durează mai mult decât se estima, obținem soluționarea cu succes a acestuia; în acest caz, un divorț atunci când soțul/soția locuiește în altă țară.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să o contactați pe Iwona Durlak, din echipa de dreptul familiei, la numărul 0330 159 6497 sau adresa de email i.durlak@imd.co.uk.

---

Acest articol este are doar un scop informativ general, și nu constituie consultanță juridică sau profesională. Rețineți că este posibil ca prevederile legii să se fi modificat, de la data publicării acestui articol.