Numeroase cupluri dețin bunuri în străinătate, dar procesul de împărțire a acestor bunuri poate fi dificil când este vorba de divorț și acorduri financiare. Indiferent dacă ați cumpărat o locuință de vacanță undeva la soare sau ambii parteneri dețin afaceri în țara de origine, imobilul respectiv este considerat parte din procesul de împărțire a bunurilor.
Definirea proprietății în sensul acordului financiar
În acest context, „imobil” înseamnă locuințe, terenuri sau orice bun financiar precum conturi bancare, investiții sau părți dintr-o activitate comercială. Imobilul poate fi deținut individual sau în comun, dar toate imobilele trebuie comunicate ca parte din procesul acordului financiar.
Cum sunt evaluate bunurile deținute în străinătate?
Orice bun pe care oricare dintre părți îl deține va fi luat în considerare în cadrul procedurii de partaj. Bunul trebuie evaluat, dar modalitatea de evaluare depinde de tipul imobilului.
Cel mai ușor de evaluat sunt, fără îndoială, conturile bancare sau de investiții. Soțul care deține contul nu trebuie decât să furnizeze o declarație care demonstrează valoarea acestuia.
Pentru locuințe, apartamente, clădiri sau terenuri, trebuie să obțineți o evaluare din partea unui evaluator calificat din țara în care se află imobilul respectiv. Părțile implicate în divorț pot numi de comun acord persoana evaluatorului chiar înainte pentru a evita ulterior neînțelegerile privind evaluarea..
Dacă dețineți acțiuni într-o afacere străină, ar trebui să apelați la un contabil profesionist din țara în care funcționează activitatea pentru a o evalua.
Cum sunt împărțite la divorț bunurile deținute în străinătate?
Dacă divorțați în Anglia, după evaluarea bunului respectiv, vor urma aceleași principii legale aplicabile acordurilor financiare ca toate celelalte bunuri. Scopul legislației din Anglia și Țara Galilor nu este de a da un procent fiecărei părți, ci de a furniza un acord echitabil.
Mulți factori pot influența modalitatea în care bunurile pot fi împărțite și dacă împărțirea bunurilor ar trebui să fie în favoarea unui soț sau celuilalt. Prin factorii care pot afecta împărțirea bunurilor se pot număra:
dacă bunurile au fost achiziționate înainte de căsătorie
durata căsătoriei
nevoile părților privind întreținerea locuinței
copiii implicați, dacă există
veniturile sau potențialele venituri ale fiecărei părți
Este esențial să obțineți consultanță aplicată pe condițiile dvs. specifice. Vă vom recomanda să vă asigurați că interesele dvs. sunt reprezentate corect.
Am bănuiala că soțul meu nu a comunicat bunuri pe care le deține în străinătate, ce pot să fac?
În multe cazuri, dacă unul din soți a trăit sau a muncit în străinătate în timpul căsătoriei, e posibil să omită să comunice bunurile deținute în străinătate. Vă putem ajuta să vă exprimați preocupările și să efectuați cercetările necesare pentru a afla dacă este așa.
În primă instanță, vom înainta o adresă oficială avocatului soțului dvs. în care să stabilim natura suspiciunilor dvs. Dacă adresa nu se finalizează cu succes, putem obține o hotărâre judecătorească. În funcție de natura bunurilor, vă putem asista și cu privire la numirea unui contabil judiciar. Un contabil judiciar analizează toate bunurile care au fost comunicate pentru a identifica neregulile și erorile care ar putea indica faptul că există bunuri deținute în străinătate.
Dacă divorțul a fost finalizat, iar, ulterior, se constată că soțul/soția dvs. a ținut ascunse de dvs. bunuri în străinătate, instanța poate redeschide acordul financiar.
Ce se întâmplă dacă bunurile deținute în străinătate și ascunse sunt descoperite?
Dacă una din părți ascunde în mod deliberat bunuri în cadrul unui acord financiar, consecințele pot fi semnificative. Instanța are competențe extinse pentru a penaliza partea care ascunde în mod deliberat bunurile și poate reduce acordul financiar sau poate impune chiar o pedeapsă privativă de libertate.
Cum pot executa o hotărâre judecătorească din străinătate?
Odată ce dvs. și soțul/soția dvs. conveniți asupra împărțirii bunurilor, putem depune o cerere pentru obținerea unei hotărâri judecătorești în acest sens. Este esențial ca acordul sau hotărârea judecătorească să respecte cerințele impuse de fiecare legislație străină.
Dacă soțul/soția dvs. nu respectă termenii hotărârii judecătorești referitoare la bunurile deținute în străinătate, executarea poate fi plină de provocări. Abordarea noastră va depinde de țara în care se află bunurile. Numeroase țări au încheiat acorduri pentru recunoașterea hotărârilor judecătorești emise în Anglia, pe când altele nu. Vă vom consilia referitor la toți pașii pe care trebuie să îi facem pentru a ne asigura că obțineți ceea ce vi se cuvine conform acordului financiar.
Contactați avocații englezi specializați în divorțuri internaționale de la birourile noastre din Manchester, London și Birmingham
Acest articol este destinat doar pentru a oferi informații generale și nu constituie consiliere juridică sau profesională. Vă rugăm să rețineți este posibil ca legea să se fi schimbat de la publicarea acestui articol.
F v F - Am reprezentat un soț german într-un caz complex centrat pe despăgubiri pecuniare. Acesta a decis să apeleze la IMD Solicitors după ce și-a pierdut încrederea în avocații săi anteriori și a pierdut speranța că va putea obține despăgubiri substanțiale în urma procedurii judiciare. Activele din acest dosar se aflau în Marea Britanie (inclusiv o companie cu o valoare de aproximativ 15 milioane de lire sterline), Gibraltar, Spania, Dubai și Polonia. Valoarea totală a activelor a fost de aproximativ 25 de milioane de lire sterline. Accesul soțului la bunurile matrimoniale a fost tăiat, acesta pierzând controlul asupra companiei înființate inițial de familia sa. Dosarul a presupus apelul la mai mulți experți din diverse domenii (evaluări de întreprinderi, rapoarte privind impozitul pe câștigurile de capital, probleme legate de executarea hotărârilor judecătorești în jurisdicții străine) și soluționarea diferitelor cereri, inclusiv a cererilor de înghețare a activelor, de oprire a dispunerii de active, de conexare a cauzelor și a problemelor de conduită. Cazul s-a încheiat cu o împărțire egală a bunurilor, iar rezultatul a depășit așteptările clientului
L v L - Serviciile noastre au fost contractate într-o cauză complexă, cu un element de extraneitate, referitoare la minori de către o mamă căreia i s-a cerut, în temeiul ordinelor emise de instanțe din Marea Britanie, să-și aducă copilul înapoi în Marea Britanie. Mama a călătorit cu copilul în Polonia și, în urma respingerii cererii de prelungire a șederii sale acolo în august 2017, a decis să nu se întoarcă în Marea Britanie, deoarece copilul a mărturisit că a suferit abuzuri sexuale din partea bunicului și a tatălui. În septembrie 2018, instanța poloneză a respins cererea de înapoiere a minorului formulată de tată în baza Convenției de la Haga, în temeiul articolului 13 litera (b), decizie pe care tatăl a atacat-o printr-un recurs. În martie 2019, tatăl a solicitat Înaltei Curți din Marea Britanie să emită o hotărâre pentru înapoierea minorului, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11 alineatele (6)-(8) din Regulamentul Bruxelles IIA. Fără a lua în considerare cererea respinsă depusă de tată în temeiul Convenției de la Haga în Polonia, instanța din Marea Britanie a dispus înapoierea minorului. Articolul 11 nu permite instanței din țara din care se înapoiază minorul prea multă libertate de acțiune. Mama a apelat la IMD Solicitors pentru a depune o cerere de anulare a ordinelor instanței britanice de înapoiere a minorului. Datorită eforturilor noastre, cererea a fost aprobată. Din cunoștințele noastre, nu multe cereri de înapoiere a minorului au avut succes în Marea Britanie în temeiul articolului 11 și, în consecință, nu au fost depuse cereri de anulare a unor astfel de hotărâri (așa cum am făcut noi). În prezent, așteptăm decizia privind o altă cerere de transfer de competență către instanțele poloneze, unde locuiesc mama și copilul.
G v P - Reprezentăm o mamă de naționalitate spaniolă, ajutând-o cu depunerea unei cereri urgente pentru o Decizie privind custodia și vizitarea copilului și o Decizie specială, depuse pentru a solicita relocarea copilului în Spania, după înapoierea copilului în Marea Britanie, ca urmare a faptului că mama a pierdut procedura în baza Convenției de la Haga în Spania. Mama a solicitat emiterea unei decizii de relocare a copilului înapoi în Spania și a unei decizii provizorii privind custodia și vizitarea copilului pentru a asigura contactul cu copilul până la pronunțarea hotărârii definitive. Am argumentat cu succes că, indiferent de înapoierea copilului în Marea Britanie în temeiul Convenției de la Haga, mamei ar trebui să i se permită vizite nesupravegheate cu copilul peste noapte. Ne-am bucurat că am reușit să asigurăm contactul mamei cu copilul de Crăciun, iar mama a declarat că a fost cel mai frumos cadou de Crăciun pe care și l-ar fi putut dori. Cererea de relocare este încă pe rol.
S v V - În prezent, reprezentăm tatăl în cadrul unei proceduri privind custodia și vizitarea copilului inițiată de mamă în legătură cu modificarea unei hotărâri judecătorești emise în Marea Britanie și pronunțate în urma mai multor proceduri internaționale. Tatăl este un cetățean italian care a locuit în Franța în ultimii 20 de ani, iar mama este cetățean lituanian. Copilul are acum 11 ani, iar procedurile privind minorul au fost pe rol în diferite jurisdicții în cea mai mare parte a vieții acestuia. Procedura de divorț contestată, inclusiv procedura referitoare la custodia și vizitarea copilului, a avut loc la Monaco. Instanța și autoritățile franceze au fost, de asemenea, implicate și diverse proceduri au fost pe rol între părți începând cu 2013 în Franța și Monaco. Divorțul părților a fost pronunțat la Monaco. În decembrie 2020, mama a depus o cerere de relocare în Anglia cu copilul, relocarea având loc în iunie 2021. Ca urmare a relocării, mama a depus o cerere de emitere a unei decizii privind custodia și vizitarea copilului, pentru a înregistra hotărârea judecătorească din Monaco și pentru a o modifica în ceea ce privește contactul dintre tată și copil. Din cauza acuzațiilor reciproce lansate de părți și a elementului de extraneitate, în acest caz au fost implicate diverse autorități și instanțe. În prezent, procedurile din Anglia se află în stadii incipiente, dar instanța a desemnat un tutore. În acest moment, se așteaptă rezultatul investigațiilor autorităților locale, iar cererea de relocare înapoi în Monaco urmează să fie analizată de către tată.
P v P - Am reprezentat un soț pârât într-o procedură referitoare la despăgubiri pecuniare din Marea Britanie. Părțile aveau diverse active în Marea Britanie și în România, care constau în principal într-un portofoliu de proprietăți, dar soția a semnalat problemele de conduită din cauza unei companii deținute de soț și asupra căreia pierduse controlul și a acuzațiilor sale de delapidare a activelor. Valoarea activelor, cu excepția companiei, era de aproximativ 3 milioane de lire sterline.
K v K - Reprezentăm o soție poloneză în cadrul unei proceduri referitoare la despăgubiri pecuniare. Complexitatea cauzei provine în principal dintr-o dispută între părți cu privire la un teren din Polonia, a cărui valoare a fost inițial contestată, dar care a fost ulterior evaluată de un expert comun la aproximativ o jumătate de milion de lire sterline. Valoarea totală a activelor în acest caz este estimată la peste un milion de lire sterline. Terenul din Polonia face obiectul unui contract cu o terță parte și este închiriat ca fermă fotovoltaică. Divizarea terenului pentru a obține o împărțire egală a activelor este complexă din cauza contractului în vigoare și a planurilor de utilizare viitoare a terenului. Deși, în prezent, părțile așteaptă o audiere finală, reprezentanții legali ai ambelor părți depun eforturi pentru a soluționa litigiul apelând la o soluție alternativă.
R v O - Ne-am oferit serviciile pro bono și am colaborat cu o firmă de avocatură din Polonia pentru a ne asigura că o mamă din Costa Rica își recapătă dreptul de vizită pentru copilul ei. Singurul copil al mamei a fost răpit din Marea Britanie în 2014. Mama a avut câștig de cauză în cazul răpirii, iar tribunalele familiale din Marea Britanie au dispus înapoierea copilului. Hotărârile au fost recunoscute în Polonia, însă, din păcate, din cauza diverselor probleme legate de statutul de imigrant al mamei și a întârzierilor instanțelor din Polonia, hotărârile nu au fost executate. Mama se confrunta cu expulzarea din Marea Britanie și cu perspectiva de a nu-și mai vedea niciodată copilul. Am corespondat cu diverse instanțe din Polonia care se ocupă de dosare de răpiri internaționale și am decis că trebuie depusă o cerere de contact, în loc de inițierea unor noi proceduri pentru executarea hotărârilor judecătorești emise anterior, deoarece mama nu și-a văzut copilul de aproximativ 7 ani. În același timp, am rezolvat problema șederii mamei în Marea Britanie, depunând o cerere de prelungire a șederii sale în afara normelor de imigrare, cerere care a fost și aprobată. În prezent, primim în mod regulat fotografii săptămânale de la mamă cu fiica ei, deoarece acestea se bucură de contact față în față. Am ajutat la obținerea unui ordin emis de instanțele poloneze care dispunea ca mama să-și vadă copilul în mod regulat în persoană, deși, atunci când ne-a contactat, aceasta se confrunta cu perspectiva de a nu-și mai vedea niciodată copilul și de a fi deportată în Costa Rica.
ai o problemă juridică
pe care trebuie să o
rezolvi?
We use cookies to ensure that we give you the best experience on our website.
By clicking "Accept", you'll be letting us use cookies to improve your website experience.Accept
0330 159 6497
Luni - Vineri: 9am -5:30pm
Vorbește cu noi astăzi 
CONTACTATI-NE AZI